luni, martie 19

COSMINA POSEDARU: PIERDUT ÎN PURGATORIU - RECENZIE


     Cum anume procedezi în momentul în care hățișul vieții te prinde în mrejele sale, te înconjoară asemeni unei pânze de păianjen și nu mai vrea să îți dea drumul? Ce anume poți face atunci când bucuria de a trăi se risipește în vânt și toate apăsările și relele vieții năvălesc peste tine, sufocându-te, împresurându-te, lăsându-te fără posibilitate de a ieși la suprafață și de a continua să vezi dincolo de nori? Cum să te comporți în momentul în care pare că te-ai pierdut într-un purgatoriu continuu și te perpelești la foc mic, din nou și din nou, fără posibilitatea de a vedea luminița de la capătul tunelului?

     Nu cred că mai este un secret pentru nimeni faptul că îmi place foarte tare stilul Cosminei Posedaru și că o consider o gură de aer proaspăt în peisajul literar românesc. Am citit tot ceea ce a fost tipărit până acum, așa că, în momentul în care editura Quantum Publishers a publicat o nouă carte, a trebuit neapărat să o am. Ardeam de nerăbdare să citesc „Pierdut în purgatoriu” (are și o copertă extrem de vie, care vorbește de la sine), fapt pentru care nu a stat mult în așteptare pe rafturile bibliotecii mele. Recunosc, autoarea a reușit să mă surprindă foarte tare cu acest nou roman, pentru că are o abordare cu totul nouă și nu se mai axează în principal pe descifrarea unor mistere și pe prinderea unor criminali, ci pe interiorul ființei umane, pe secretele minții omului, precum și a luminilor și a umbrelor care se înfruntă în interiorul fiecărei ființe la un moment dat, pe bătălia care se dă între a continua să trăiești dincolo de problemele existente și a te da bătut, renunțând la chin pentru a ajunge în neant, pentru a te lăsa pradă întunericului din interior. 
       Subiectul romanului „Pierdut în purgatoriu” este pe cât de sensibil, pe atât de actual: depresia, boala care acaparează extrem de multe persoane într-o lume tot mai tulbure, ca o mare învolburată care te trage cu totul într-un vârtej, purtându-te spre abisuri lipsite de sens. Nota autorului ne arată că totul a pornit de la o experiență personală a scriitoarei, iar dorința acesteia este ca opera sa să fie o lecție pentru cei care se confruntă cu aceeași problemă sau ca un punct de sprijin, un braț întins spre care cei afectați de această boală să se apuce pentru a reuși să iasă la suprafață, pentru a înțelege că nu ești niciodată singur pe lumea asta și că există persoane cărora chiar le pasă, chiar dacă pe moment privirea îți este întunecată și nu mai poți observa frumosul din jurul tău.

      Lumini și umbre, speranță și deznădejde, gol și abis mental

      Acțiunea romanului se petrece în Londra, fapt care m-a atras foarte tare în mrejele sale. Acum, pe bune, cine nu iubește acest oraș englezesc? Așadar, atenția deja îmi era total acaparată de acest roman. Nici măcar nu bănuiam ce va urma, cât de tare îmi va plăcea povestea țesută cu măiestrie de Cosmina Posedaru. A fost exact pe placul sufletului meu, căci mă atrage de ceva timp studiul minții umane și a modului în care aceasta funcționează, precum și afecțiunile care produc schimbări uneori prea puțin perceptibile pentru cei care nu privesc cu atenție în sufletul persoanei, pentru cei care sunt acaparați mult mai tare de cotidian și privesc către cei din jur doar cu superficialitate. Am stat cu sufletul la gură până la ultima pagină, curioasă să văd dacă personajul principal va reuși să iasă dintre firele pânzei de păianjen în care era prins de extrem de multă vreme și să își acorde o șansă la o viață nouă, mai bună și mai luminoasă. 
      Alexei Volk este un inspector al poliției metropolitane și este considerat unul dintre cei mai buni în domeniul său. Are o fină atenție pentru detaliu și o capacitate uluitoare de a pune lucrurile cap la cap și de a prinde infractorii. Tocmai acest fapt îl face să pară în ochii celor din jur și mai ales ai subalternilor a fi un bărbat extrem de puternic, de stăpân pe sine, fapt pentru care cei tineri îl iau drept exemplu. Cu toate acestea, se va dovedi că aparențele pot fi extrem de înșelătoare, iar Alexei nu este deloc cel care pare a fi. Interiorul său este extrem de fragil, gata oricând să se spargă în mici fărâme, gata oricând să explodeze și să se piardă definitiv. Încă de la moartea bunicii sale, singura care l-a iubit și l-a înțeles vreodată, bărbatul se luptă cu gândurile sale negre și cu anumite voci pe care le aude în interiorul minții sale, voci răuvoitoare care îi cer să se lase pradă abisului și să își ia viața. El este pe punctul de a face acest pas final când viața îi aduce în cale o tânără volubilă, un psihiatru de succes, Artio Byrne, care observă că este ceva în neregulă cu puternicul inspector de poliție și îi lasă numărul de telefon. Tocmai acest fapt îi va aduce o îmbunătățire stilului de viață lui Alexei, căci, într-un impuls de moment, o sună, după care urmează colapsul. Artio înțelege perfect stare în care se află bărbatul și alege sa se mute în casa acestuia, aducând cu sine o picătură de speranță, o picătură de înțelegere și un strop de fericire, ingredientele necesare pentru a învinge golul din interiorul polițistului. Din acest moment, începe o bătălie pentru viața lui Alexei, iar Artio se dovedește a fi extrem de răbdătoare și de tenace în căutarea oricăror semne de slăbiciune. 

Va reuși ea oare să fie raza de soare de care polițistul are nevoie pentru a reveni la viață? Va învinge Alexei lupta cu propriul sine și va vedea luminile dincolo de umbre? 

****************

     Mi-a plăcut foarte tare că există două perspective narative: cea a lui Artio și cea a lui Alexei. Întotdeauna unde nu avem o singură perspectivă narativă avem posibilitatea să ne apropiem mult mai tare de personajele dintr-un roman, să le cunoaștem și înțelegem mult mai bine, mult mai profund.
      Pendulările lui Alexei între viață și moarte, toate acele voci care se împletesc în mintea sa fac deliciul întregului roman. Nu știe dacă îi pasă cuiva de el, dar nici nu se oprește deloc să observe persoanele din viața sa. Pare a se condamna la un destin tragic, în ciuda iubirii cu care este înconjurat. Nu are capacitatea de a vedea dincolo de ochelarii de cal pe care îi poartă, se adâncește mai mult și mai mult în propria mocirlă și nu mai este capabil să vadă cât de multe îi oferă viața și cât de multe îi datorează, la rândul său, acesteia. 
     Autoarea nu se dezice nici de puternicul ei spirit detectivist și condimentează acțiunea cu câteva momente de panică, fie prin apariția unor foste iubiri, fie prin aducerea în prim-plan a unei minți sociopate, care îi dă târcoale doctoriției Artio Byrne. La fel, ne este oferită o clipă de bucurie și de liniște prin intermediul cuplului Cassidy-Lucas, prietenii lui Artio care ajung să trăiască o frumoasă poveste de dragoste.
       
      „Pierdut în purgatoriu” este un roman care mi-a plăcut poate mai tare decât toate celelalte pe care le-am citit până acum (cei care mă citiți constant, știți deja că așa am spus după citirea fiecărui roman în parte :) ), care ne arată cum anume se poate pendula între alb și negru, încercând să aducă mult mai multe nuanțe și culori în viețile noastre. 

     


     DATE DESPRE CARTE:
     ________________

     Titlu: Pierdut în purgatoriu
     Autor: Cosmina Posedaru
     Editura: Quantum Publishers
     Anul apariției: 2018
     Nr. de pagini: 182

     Romanul poate fi comandat de aici.

12 comentarii:

  1. Și mie îmi place tare mult cum scrie Andrada. Îmi place că își canalizează forță creatoare pe alte subiecte. Sunt foarte curioasă în legătură cu acest subiect!

    RăspundețiȘtergere
  2. Minunata recenzia, felicitari! Abia astept sa citesc si eu cartea ei.

    RăspundețiȘtergere
  3. Îmi place mult recenzia, deși cartea nu cred ca ar fi tocmai pe gustul meu...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc! <3 Este un roman care merge mult spre psihologic.

      Ștergere
  4. Sunt sigura ca îmi va plăcea și mie.
    Foarte frumoasa prezentarea ta.

    RăspundețiȘtergere
  5. Minunata recenzie! Abia astept sa citesc ceva scris de aceasta autoare!

    RăspundețiȘtergere


Prin comentarea la această postare sunteți de acord cu stocarea și utilizarea datelor dvs. pe acest site web. Asta înseamnă stocarea adreselor de e-mail, care vor fi folosite doar în cazul în care optați pentru abonarea la newsletter sau la comentarii. De asemenea, sunteți de acord cu termenii și condițiile existente pe site.

Vizitatorii blogului


website hit counter