vineri, februarie 9

MIHAELA NOROC: ATLASUL FRUMUSEȚII - RECENZIE





     Volumul Mihaelei Noroc - „Atlasul frumuseții” s-a bucurat de o extrem de mare publicitate încă de la apariția lui în limba engleză. Mi-a plăcut extraordinar de tare conceptul și ideea în sine, precum și curajul autoarei de a călători în diverse locuri ale lumii pentru a cunoaște femeia în mediul ei, în toată splendoarea ei. Să vă mai spun că sunt mândră că o româncă a întreprins un proiect cu un asemenea impact și de o anvergură atât de mare încât cred că sunt puține locurile din lumea asta unde nu se vorbește despre el?!
     „Atlasul frumuseții” este numai bun pentru măsuța de cafea, poate fi pus acolo și răsfoit în fiecare dimineață, sigur mereu vom descoperi nuanțe noi, unghiuri, emoții și sclipiri noi.  Este o carte cu un mare impact vizual, care trebuie savurată pe îndelete, puțin câte puțin, la fel cum își dezvăluie și ea secretele. Nu știu ce atrage mai mult, emoția pură transpusă prin intermediul pozelor inegalabile, poveștile de viață extraordinare, acel normal și banal care se transformă în ceva magic dacă privești cu ochii sufletului și ai răbdare să asculți?! Eu încă nu m-am hotărât care aspect mi-a plăcut cel mai tare, pentru că e un cumul de elemente minunate care creează un tot unitar.
      Așa cum îi spune și titlul, volumul aduce în prim-plan poveștile a 500 de femei minunate de pe întreg mapamondul. Sunt atât de multe istorii nespuse care ar trebui cunoscute de fiecare dintre noi, care au puterea de a schimba percepții și perspective, de a ne face să vedem dincolo de imaginea din fața noastră și de a observa esențialul. Toate aceste narațiuni conferă tuturor cititorilor o extrem de mare forță interioară, un optimism fără margini, care ne arată că, dacă ne dorim cu adevărat, totul este posibil, totul devine posibil.
      Romanul Mihaelei Noroc este un proiect curajos și îndeamnă foarte tare la visare. Cred că fiecare dintre noi ne dorim să lăsăm totul în urmă și să ne urmăm idealurile, dar foarte puțini reușim să ne concentrăm doar pe latura sufletească a acestei vieți.  Autoarea a reușit să iasă din tipare și să își urmeze un vis mai vechi: acela de a fotografia tot ceea ce îi place. La aceasta, s-a adăugat o călătorie în jurul lumii, nu știu dacă i-a scăpat ceva. M-a surprins faptul că a reușit să pătrundă în țări precum Coreea de Nord, Irak, Gaza, Kurdistan, Afganistan, zone extrem de tulburi din punct de vedere politic, și, mai mult decât atât, să convingă femeile de aici, destul de conservatoare, să se lase fotografiate. La fel, a pătruns în zone în care tehnologia încă nu a ajuns, precum anumite zone tribale din Africa sau Mongolia și Nepal.  
     Întreg volumul surprinde femei din întreaga lume, de pe fiecare continent în parte. Cred că singurul pe care nu l-am observat a fost Australia, dar în rest erau de peste tot: din China, Japonia, România, Italia, Egipt, Africa de Sud, Franța, Marea Britanie, Suedia, Germania etc. Autoarea a observat fiecare detaliu în parte, fiecare sclipire din ochii celor care i-au pozat și ne demonstrează că frumusețea este ceva unic, care nu poate fi încadrat în anumite tipare. Nu există ceva mai sublim decât sufletul unei femei puternice, care luptă pentru a își vedea visurile împlinite și care trece peste orice greutate. Sunt femei în scaun cu rotile, mame, femei în vârstă, femei tinere, muncitoare, studente, femei pentru care întreaga viață se desfășoară în jurul familiei, femei acoperite, femei cu creste, unite toate de aura aceea minunată care le face să strălucească, să devină speciale și „iubibile”. Fotografiile transpun extrem de multe emoții și ne arată că, în ciuda faptului că suntem atât de diferite, că provenim din culturi diferite, suntem toate speciale și minunate; suntem toate parte a acestei lumi vaste. Aproape fiecare fotografie este însoțită de o poveste, pe care o parcurgi mai mult cu sufletul decât cu ochii.
      Dincolo de diversitatea surprinsă în fiecare fotografie, autoarea ne arată că autenticitatea și originalitatea sunt prezente pretutindeni, indiferent de concepțiile greșite pe care le avem. „Atlasul frumuseții” ne îndeamnă să descoperim frumusețea din noi și din cei din jur, ne face să vedem dincolo de un chip și să fim mult mai buni, toleranți și înțelegători cu cei din jur. 

     În continuare, atașez câteva poze care grăiesc de la sine:








    În încheiere, transcriu versurile unui faimos cântec de petrecere, care îmi vin inevitabil în minte de fiecare dată când mă gândesc la acest volum:

Femei sunt multe-n lumea asta mare
Frumoase ca seninul înstelat
Găsești plăceri nebune-n fiecare
Și-s dulci ca o clipită de păcat.

De-mi place-o brună cu-ochii de jăratec
În focul căror inima-mi topesc
Apare-o blondă cu surâs sălbatec
Și nu mai știu pe care s-o iubesc.

Iubesc femeia
De dor nebună
Femeia brună
Cu ochi negri de foc
Dar și pe-aceea
Cu-ochi verzi ca marea
Îmbrățișarea
Ei mă-mbată pe loc

Blondă sau brună
Îmi e totuna
Deopotrivă le iubesc,
Deopotrivă le doresc
Iubesc femeia
Când e femeie
A vieții cheie
Doar prin ea o dezleg.

     DATE DESPRE CARTE: 
     ________________
     Titlu: Atlasul frumuseții
     Autor: Mihaela Noroc
     Editura: Humanitas
     Categorie: Artă fotografică
     Anul apariției: 2017
     Număr de pagini: 352

     Cartea poate fi comandată de pe toate site-urile de cărți. Chiar dacă are un preț un pic mai mare, merită din plin.

5 comentarii:


Prin comentarea la această postare sunteți de acord cu stocarea și utilizarea datelor dvs. pe acest site web. Asta înseamnă stocarea adreselor de e-mail, care vor fi folosite doar în cazul în care optați pentru abonarea la newsletter sau la comentarii. De asemenea, sunteți de acord cu termenii și condițiile existente pe site.

Vizitatorii blogului


website hit counter