joi, februarie 15

CE ESTE IUBIREA?



     Zilele acestea vă rugam să oferiți o definiție a dragostei și am primit răspunsuri minunate (pe care le puteți vedea aici). Este februarie, lună considerată a iubirii, de aceea, am ales să vorbesc un pic despre ea în rândurile ce urmează.
      Pe cât de înălțător este acest sentiment și pe cât de multe aripi ne oferă, pe atât de greu mi se pare de definit. Iubirea este un sentiment extrem de personal și de aproape de sufletul fiecăruia, încât cred că fiecare îl percepe altfel. Eu văd dragostea ca pe un sentiment suav, plin de culoare, de fațete, de dorințe, de mici pași făcuți către cei din jur, dar mari ca semnificație, de dedicare, de sacrificiu, de dăruire, de sublim și frumos. Este singura trăire care te poate înălță pe cele mai înalte culmi sau te poate coborî în cel mai tenebros abis, este acel lucru abstract care te poartă dincolo de această lume, care te face să privești totul cu alți ochi și să fii mai bun, mai blând, mai tolerant, mai frumos pe interior. Cunoaștem cu toții sentimentul acela de îndrăgosteală care ne face să credem că totul în jur este posibil, că orice vis poate deveni adevărat. Toată urâțenia lumii se estompează atunci și rămâne doar esența.

     Iubirea este, în primul rând, prețuire de sine mai presus decât orice altceva. Știu că sună un pic egoist, dar, de multe ori, așa de tare uităm de noi înșine și așa de tare ne implicăm în chestiunile zilnice, încât nu mai suntem fericiți și nu ne mai mulțumește nimic. În momentul în care vom învăța să ne iubim cu adevărat, vom reuși, cu siguranță, să transformăm această lume într-un loc mult mai bun, în care dragostea noastră se va extinde cu rapiditate în jur, înconjurându-i pe ceilalți asemeni unor tentacule. Atunci când totul este bine în interiorul nostru va aduce cu sine și binele din exterior, pentru că doar dacă suntem mulțumiți cu noi și cu acțiunile noastre vom avea puterea să răspândim același lucru și în jurul nostru.

      Iubirea este dăruire, capacitatea de a ne dărui celui de lângă noi și apoi tuturor celor cu care venim în contact în totalitate, fără ocolișuri, fără piedici, fără temeri. Pentru mine, aceasta este iubire: să dăruiești totul cu pasiune, să fii capabil să sacrifici multe, printre care orgoliul personal, firea ta puternică, în favoarea celuilalt. A te lăsa în totalitate dezgolit, a te dezvălui celuilalt așa cum ești, cu bune și cu rele, a fi în totalitate implicat, fără a aștepta ceva de la celălalt, aceasta înseamnă dragoste.

     Iubirea este acceptare, totală, fără condiții, fără comentarii, fără judecăți, fără așteptări mărețe. Atât de des avem tendința de a îi judeca pe cei din jur după propriile valori și de a îi așeza în marginile unor tipare încât uităm să îi iubim, să le fim alături necondiționat, să ne bucurăm de cel de lângă noi, acceptându-l așa cum este el, cu bune și cu rele. Nimeni nu este perfect în această lume, nimeni nu va acționa exact așa cum ne așteptăm, pentru că tocmai de aceea este lumea asta atât de frumoasă, pentru că suntem diferiți, atât de diverși, dar atât de minunați. Cum ar fi dacă ne-am alinia toți după niște standarde, dacă am acționa toți la fel, nu ne-am plictisi extrem de tare?! Trebuie să învățăm să acceptăm din iubire, să tolerăm din iubire, să stăm alături din iubire, să lăsăm deoparte toate orgoliile care ne fac niște pietre tari, mereu puse pe harță.

     Iubirea este observare a frumuseții din celălalt, a bunătății și blândeții din cel de lângă noi. De multe ori, ni se pune o ceață peste ochi care ne împiedică să îl vedem cu adevărat pe cel de lângă noi. Cel mai bine ar fi să observăm frumosul din celălalt, ceea ce îl face acea persoană minunată și unică. Este foarte ușor să vedem urâtul din jur, dar cineva cu adevărat special va vedea binele și extraordinarul din celălalt. 

     Iubirea este o stare în sine, un fapt de sine stătător, în cadrul căruia ne hrănim cu fericirea celui de lângă noi, în care noi învățăm să ne bucurăm pentru zâmbetul celuilalt și să îmbrățișăm mult mai mult cu dragoste, cu blândețe, cu bunătate, cu iertare.  

     Iubirea este lumină, acea strălucire care îmbracă totul din jur în cele mai frumoase culori și ne călăuzește spre sublimul din fiecare dintre noi, spre înălțarea și cunoașterea spirituală. 

     La final, vă las în compania unei definiții a iubirii care mie îmi place extrem de tare:

 „Ce este dragostea? Este drumul dintre naștere și moarte. Drumul de la extaz la agonie. De la minciună la adevăr. De la vis la realitate. Azi simți că ai prins-o și o stăpânești, mâine fuge cu sufletul tău cu tot. O căutăm, tânjim, ne-o dorim și, uneori, când o găsim, suntem prea copleșiți pentru a o reține. Ne încurcăm în ițele vieții, cotropiți de rutină, uitând că trebuie să ne oprim din fuga către prosperitate pentru a acorda stropi de fericire sufletului. Nu avem niciodată certitudinea că ne vom întâlni cu ea, cu iubirea, în drumul vieții noastre…”

12 comentarii:


Prin comentarea la această postare sunteți de acord cu stocarea și utilizarea datelor dvs. pe acest site web. Asta înseamnă stocarea adreselor de e-mail, care vor fi folosite doar în cazul în care optați pentru abonarea la newsletter sau la comentarii. De asemenea, sunteți de acord cu termenii și condițiile existente pe site.

Vizitatorii blogului


website hit counter