sâmbătă, ianuarie 13

OANA ARION: PENTRU CĂ EU SUNT. PENTRU CĂ TU EȘTI (SERIA NEMURITOR #5) - RECENZIE



Te voi găsi dincolo de timp, prin cenușă de visuri, pentru că eu sunt, pentru că tu ești... ultimul viking.     
   În urmă cu aproximativ un an, descopeream absolut întâmplător la un chioșc de ziare primul volum al seriei „Nemuritor” - „Ultimul viking” scris de O. G. Arion. Nu prea știam mare lucru despre acest volum, doar cele câteva lucruri pe care le citisem în unele grupuri de pe facebook, și nici nu prea citeam autori români contemporani la acea perioadă (știți voi, piticii mei). Astfel, am început primul volum fără așteptări prea mari, însă, ceea ce a urmat în urma citirii acestuia, mi-a schimbat toate preconcepțiile și m-a determinat să pun literatura română contemporană într-o cu totul și cu totul altă lumină. Nu cred că mai este un secret pentru nimeni faptul că, în prezent, seria „Nemuritor” a devenit una dintre preferatele mele, aflându-se extrem de aproape de sufletul meu, fiind plăcerea mea vinovată, la care m-am întors cu drag de fiecare dată când a apărut un nou volum. Nu știți cu câtă nerăbdare am așteptat apariția unui nou volum, apoi, cât de mult țopăiam prin casă când acesta ajungea în mâinile mele. Am citit fiecare volum în parte cu nesaț, dând pagină după pagină și savurând fiecare acțiune în parte, evoluția personajelor și a stilului autoarei. Așadar, nu pot să nu fiu nostalgică acum când seria „Nemuritor” a ajuns la final. Știți, e acel sentiment de gol pe care l-am simțit în momentul în care am încheiat ultimul examen de la master, după care, mult timp după, m-am întrebat: „Și acum ce urmează?!” Cam așa sunt și acum, deși seria a avut un final la înălțime, extraordinar și mult dorit de fiecare dintre noi.


        
      „Pentru că eu sunt. Pentru că tu ești” este un volum magnific, care te trece prin toate stările posibile. M-a făcut să visez cu ochii deschiși, să mă bucur la revederea cu unele personaje dragi, dar, în același timp m-a făcut și să mă revolt și să am unele discuții imaginare cu unele dintre personaje (o să înțelegeți de ce citind acest ultim roman al seriei :) ). Autoarea ne-a oferit același stil inconfundabil, presărat cu umor și cu ironie fină, ne-a purtat prin lumile specifice mitologiei nordice, însă se simte clar evoluția, fiecare nou volum aducând elemente originale și autentice într-un crescendo permanent. 
       Bineînțeles că și de această dată autoarea a avut grijă să nu mă lase prea mult să dorm. Dacă ați citit măcar un volum al seriei, știți impactul produs de acțiunea acestuia asupra cititorului: dincolo de faptul că dă dependență, îți oferă surpriză după surpriză, nelăsându-ți nici măcar o clipă de răgaz și făcându-te să te întrebi continuu oare ce va urma, care va fi deznodământul, fapt pentru care timpul își pierde ponderabilitatea și te trezești undeva în miez de noapte cu un milion de scenarii în minte, la care, desigur, autoarea vine cu un cu totul altul, luându-te cu totul prin surprindere.
       Volumul 5 este împărțit în 3 părți distincte, fiecare având propriul mod de abordare, întrepătrunzându-se în mod armonios unul cu celălalt și contopindu-se în unul singur în capitolul intitulat „În loc de epilog”, cel pe care eu îl numesc cireașa de pe tort, pentru că, deși scurt, a oferit extrem de multe informații. 
       Prima parte este povestită din perspectiva Victoriei Grey, eroina mea preferată, continuând povestea din volumul precedent, după care, partea a doua, aduce în prim-plan perspectivele lui Arrio și Ian, cei doi nemuritori minunați, de care nu ai cum să nu te îndrăgostești, pentru ca, la final, să revenim la perspectiva Victoriei.  Și da, în caz că vă întrebați, modul în care este aranjat romanul, organizarea acestuia m-au surprins într-un mod extrem de plăcut. Pășisem cu oarece emoții în paginile acestui ultim volum și am încercat să nu aflu nimic despre el înainte, nu am citit nici recenzii nici nimic înainte (este prima dată când procedez astfel), am vrut să fiu doar eu cu el și a reușit să îmi producă o multitudine de trăiri. Să nu vă mai spun de descrierile existente, mai ales cele referitoare la iarnă, care sunt absolut feerice.


      Mă așezasem absolut comod în fotoliul meu de lângă sobă, cu cartea în brațe și un ceai lângă mine, fără niciun fel de așteptări, după cum v-am spus deja, și am lăsat romanul să mă surprindă. Și a făcut-o. Complet.  La modul absolut.
      „Pentru că eu sunt. Pentru că tu ești” debutează cu o imagine idilică, ne aflăm alături de personajele dragi în Wind`s Cross, unde Victoria (recunosc, nu una foarte încântată, dar dornică) se află alături de sora sa, Dodo, în căutarea unei rochii de mireasă pentru nunta ei cu Arrio, vampirul care m-a cucerit încă de la primul volum. Reușește să găsească o rochie minunată, se apropie sărbătorile de iarnă, fulgii de nea cad asemeni unei paturi groase din înaltul cerului, personajele dragi din celelalte volume se reunesc și ne așteaptă în conacul de la Trei Stejari, la un dineu dat de Ian în cinstea celor doi miri, încât totul pare feeric. Chiar mă gândeam că am greșit perioada și că trebuia să citesc romanul mai în perioada sărbătorilor de iarnă, aerul festiv de la început ducându-mă cu gândul la aceasta. Credeți că așa a fost?! Ei bine, nu, Oana nu s-a dezmințit și a făcut farmece cu acest volum, dând cu mine de pământ și azvârlindu-mă în negurile disperării, alături de toate celelalte personaje, căci cam aici s-a oprit această imagine oarecum statică și plină de fluturași roz. Apoi, acțiunea a cunoscut o întoarcere spectaculoasă, ținându-ne toate simțurile treze până la final.
       Victoria are parte de anumite episoade în care amețește și abia se ține pe picioare, episoade care apar din senin, fără o explicație plauzibilă, și din ce în ce mai des. Toate acestea culminează cu leșinul acesteia, din care nu se mai poate trezi. Cum doctorii nu pot găsi o explicație logică, iar starea Victoriei continuă să se deterioreze, ființele supranaturale și nemuritoare ajung la concluzia că puterile aduse de argint încep să o părăsească pe Stăpâna acestuia, fapt care poate conduce la un deznodământ tragic. Numai că Victoria nu moare, ci ajunge într-un alt univers, numit Skygger, un loc al umbrelor și al răscrucilor, un fel de purgatoriu, destinat sufletelor desprinse de trupuri. Din acest moment, începe o luptă contracronometru pentru salvarea acesteia și, dincolo de eforturile făcute de prietenii săi, Victoria face tot posibilul pentru a se reîntoarce la vechea ei viață. Întrebarea este ce va găsi apoi și dacă va fi posibil să revină la viața ei și totul să rămână neschimbat. Nu știe care este prețul pe care trebuie să îl plătească și dacă, la finalul drumului, se va găsi pe ea, cea adevărată. 
        Mai mult de atât nu pot să vă spun, va trebui să descoperiți singuri pentru a nu avea spoilere. Este absolut necesar să gustați singuri povestea, pot doar să vă spun că „Pentru că eu sunt. Pentru că tu ești” reprezintă chintesența întregii serii, este de departe volumul meu preferat. 


    Romanul de față nu mai aduce personaje nemuritoare noi, așa cum ne învățase Oana Arion în toate celelalte patru volume, ci acesta aduce un potpuriu de personaje vechi, o reuniune a tuturor caracterelor cu puteri supranaturale pe care le întâlnisem în volumele anterioare. Fiecare dintre acestea revine în forță, puterile lor se unesc, astfel încât să încerce să o salveze pe Stăpâna Argintului. Unele o fac cu intenții cinstite, altele își urmăresc propriile țeluri, și, recunosc, mi-a fost foarte greu să nu îmi imaginez anumite direcții pe care le va lua acțiunea și să nu mă gândesc cine ar fi putut aduce în scenă un asemenea eveniment trist, care a condus la evaporarea Victoriei din universul cunoscut. Bineînțeles că așteptările mi-au fost cu mult întrecute și că modul de dezvoltare al personajelor și finalitatea poveștilor lor a fost altfel decât mi-o imaginam, dar atât de minunat construit totul, încât iar mă apucă melancolia și parcă aș mai vrea să rămân în lumea aceasta extraordinară un picuț. 
      Un mare bonus îl constituie și acel glosar de prezentare a celor nouă lumi existente în mitologia nordică, oferindu-mi minunate puncte de reflecție pentru viitor, mai ales că nu m-am apropiat foarte tare de această zonă. Cel mai tare m-a impresionat Ginnungagap, o lume cu totul aparte, și, deși Lilith poate ar fi trebuit să mă înfricoșeze, nu știu, am simțit doar tristețe pentru situația în care se afla. Cred că așa am simțit încă de la prima ei apariție în scenă. 
        Finalul este extraordinar, mult mai mult decât mi-aș fi imaginat, încheind în mod sublim o serie cu o mare forță narativă, o serie autentică, ce împletește fantezia cu elementele mitologice, mitice, o serie de care nu ai cum să nu te legi sufletește. 
       „Pentru că eu sunt. Pentru că tu ești” m-a lăsat fără cuvinte, fără suflu, m-a făcut să mă îndrăgostesc iremediabil de acest tot dus la superlativ. Închei oferindu-vă unul dintre citatele mele preferate din acest volum: 
     „Da, era purgatoriul, fără nicio îndoială, ace loc în care trebuie să te împaci cu trecutul și să treci mai departe. Problema era că nu mă simțeam deloc împăcată. Și nici pregătită să trec dincolo, orice ar fi însemnat asta. Mă simțeam vie. Și lăsasem mult prea multe din mine în urmă, oameni pe care îi iubeam și de care nu mă simțeam pregătită să mă despart. Arrio, Ian, Dodo, bunicul, părinții mei. Prietenii. Viața mea aproape perfectă.
       Mă durea singurătatea. Îmi încolțeau în suflet un soi de flori mari, colorate, ce îmi făceau sângele să alerge mai repede prin vene și mă îndemnau să mă las purtată de acel sentiment de sublim renunțare. Își încolăceau tulpinile în jurul coastelor mele, iar petalele îmi alintau pielea. Aproape că le puteam pipăi, de parcă pieptul mi se deschisese, lăsând deschisă inima, ce palpita caldă. Flori otrăvite. Să dormi. Să renunți. Să visezi veșnic.”


      DATE DESPRE CARTE:
      ________________
      
       Titlu: Pentru că eu sunt. Pentru  că tu ești
       Autor: Oana Arion
       Serie: Nemuritor 
       Volumul: 5 
       Editura: Librex Publishing 
       Anul apariției: 2017 

      Seria Nemuritor:
       1. Ultimul viking
       2.  Te voi găsi
       3. Dincolo de timp
       4. Prin cenușă de visuri
       5. Pentru că eu sunt. Pentru că tu ești

      Dacă vă doriți acest volum, îl puteți comanda de aici.  
    Până când vă veți delecta cu citirea acestuia, vă las în compania trailer-ului:

  
    

16 comentarii:

  1. Abia aștept să citesc și eu acest ultim volum! Te felicit pentru o recenzie absolut minunata!

    RăspundețiȘtergere
  2. Of, eu tot amân citirea lui. Nu vreau să se termine, dar vreau să știu și ce se întâmplă în continuare. Of, of! Felicitări pentru recenzie!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc! 💖 Exact aceste senzații le-am avut și eu... Oricum, am tărăgănat citirea pe trei zile, fiecare parte într-o zi, speram că așa va ține mai mult, va mai dura puțin...

      Ștergere
  3. Volumul este o incununare a acestei serii de exceptie. Am avut deosebita placere sa fac prima pre-recenzie in care m-am straduit sa nu dau spoilere ci sa recreez atmosfera si senzatiile pe care mi le-a produs ca fan. Prezentarea ta este minunata, felicitari!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc! 💙 Este, într-adevăr, o încheiere la superlativ. Este foarte greu să nu dai spoilere, dar, la fel ca tine, am încercat să spun doar minimul, pentru a nu strica plăcerea celorlalți cititori...

      Ștergere
  4. Felicitari pt recenzia minunata! Abia astept sa citesc si eu seria, datorita tie!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc! 💕 Sper să îți placă. Este una dintre seriile mele de suflet, pe care am privit-o cum crește de la volum la volum...

      Ștergere
  5. Sunt curioasa si eu in privința acestui final de serie, dar mai are ceva de așteptat pana ii va veni rândul la citit. Frumoasa recenzia, Oana. Felicitări!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc! 💕 Este un final la înălțime... Știu cum e cu timpul, și la mine a stat ceva timp pe rafturi.

      Ștergere
  6. Felicitari, Oana! O recenzie foarte frumoasa, pe masura cartii! E si una din seriile mele de suflet!

    RăspundețiȘtergere
  7. Minunata recenzie.Am citit si eu ultinul volum in vacanta de Craciun.Citeam si masuram cartea.Prea repede s-a terminat.Noi intotdeauna vrem mai mult.Acum ma intreb si eu:Oare ce urmeaza???
    Ce surpriza ne pregateste Oana Arion???

    RăspundețiȘtergere
  8. Oana are multe proiecte minunate, pe care abia le aștept... Mulțumesc din suflet pentru aprecieri! <3

    RăspundețiȘtergere


Prin comentarea la această postare sunteți de acord cu stocarea și utilizarea datelor dvs. pe acest site web. Asta înseamnă stocarea adreselor de e-mail, care vor fi folosite doar în cazul în care optați pentru abonarea la newsletter sau la comentarii. De asemenea, sunteți de acord cu termenii și condițiile existente pe site.

Vizitatorii blogului


website hit counter