miercuri, decembrie 13

LUNA DECEMBRIE - MOMENT AL BILANȚULUI PERSONAL



     Ultima lună a anului mă face întotdeauna mai melancolică și mai reflexivă, este momentul în care mă analizez cel mai tare și în care observ cu ce anume am rămas din anul care tocmai se apropie de final. Este acea clipă a bilanțului personal, singurul care mă ajută să evoluez și să am o bună relație cu mine.
     Anul care se apropie cu pași repezi de final a fost unul minunat din punct de vedere a dezvoltării mele. A fost acel moment de cotitură care m-a făcut să cresc, să înfloresc, să fiu o cu totul altă eu, cu o mai multă forță interioară, cu o mai mare dorință de a face ceea ce îmi spune inima și cu mult mai puțină atenție la zumzăitul celor mulți, dar nesemnificativi, din jurul meu. 
      Începutul de an mă găsise oarecum indecisă cu privire la ce anume ar trebui să fac și cum anume ar trebui să mă dezvolt pe mai târziu, cât la sută din mine să dezvălui și cât nu. O bună perioadă a funcționat să stau ascunsă într-un con de umbră, să mă ascunde de toți și de toate, să nu mai aud nimic. Însă, eram conștientă că această stare de fapt nu avea cum să dureze la nesfârșit, pentru că eu nu sunt așa și însemna să mă pierd pe mine însămi. A trebuit să mă ridic de acolo de unde rămăsesem și să reiau contactul cu oamenii, chiar și numai virtual, pentru că am nevoie să mă încarc cu energie pozitivă, cu multe emoții.
     Însă, cu toate că am rămas aceeași visătoare, aceeași naivă pe care totul o impresionează în mod direct, am învățat să nu mai plec deloc urechea la vorbele celor care nu mă cunosc, să nu mai acord importanță zgomotelor de fond. În ultimul timp, am așa o stare zen, care mă face să las deoparte orice răutate, să înțeleg că așa e omul și că nu îi poți mulțumi pe toți și să știu că oricum nu mulți sunt cei care mă cunosc cu adevărat, încât las să treacă pe lângă mine multe lucruri. Nu sunt neapărat impasibilă, nici nu cred că aș avea cum, ci doar am ales să iau în considerare părerile celor care înseamnă ceva pentru mine și cam atât. Am ajuns la concluzia că unii pur și simplu doar caută ceartă și dacă îi lași să vorbească singuri, să își verse of-ul cum s-ar spune, nici nu durează prea mult această stare de fapt.
       Tot anul acesta, am învățat ceva ce mi se părea imposibil în trecut: să mă pun pe mine și nevoile mele pe primul plan. Nu înseamnă că nu sunt la fel de atentă și la nevoile celor din jur, dar chiar am învățat cum să aranjez lucrurile, ce anume să aduc mai în față astfel încât să capete un sens pentru mine. Oricât de multe aș avea de făcut, am înțeles în sfârșit că pot pune mâna pe butonul de pauză, să mă așez și să savurez o cană de cafea sau de ceai fierbinte, în compania unei cărți sau a unui film bun. Uneori, e bine să fii doar tu cu tine, cu gândurile tale, pentru a oferi apoi celor din jur o variantă mai bună a ta, mai capabilă să pună lucrurile cap la cap și să ducă sarcinile la bun sfârșit la capacitate maximă. Înainte, m-aș fi simțit vinovată de aceste momente de respiro, era doar muncă, muncă și iar muncă. Acum nu, tocmai aceste scurte pauze mă fac mai eficientă și mai organizată. 
      Nu mai îmi este teamă să îmi exprim în mod deschis părerile, indiferent de persoanele din fața mea. Cei care vor să le vând doar iluzii nici nu știu cât merită să stea lângă mine. Iubesc oamenii care acceptă o a doua opinie și pe cei care îmi spun deschis ce cred. Nu vreau ipocrizie în jurul meu, pentru că urăsc acest fapt cel mai tare, poate și pentru că m-am izbit de ea de nenumărate ori mai ales în ultimii ani. Același lucru îl aștept și de la cei care s-au adunat în preajma mea: să spună adevărul gol-goluț, fără ocolișuri, chiar dacă uneori este mai dureros. Doar astfel mă pot dezvolta și deveni o variantă îmbunătățită a mea.
     Per total, a fost un an bun, cu mult mai puține rele decât bune. Am avut multe de învățat, multe de acumulat. Am devenit mai conștientă de mine însămi și de ceea ce pot să fac...

      Cum a fost anul care se apropie de final pentru voi?
     
     

6 comentarii:

  1. Si pentru mine a fost un an bun, nu material, ci doar spiritual si sper ca si cel care vine sa fie cel putin la fel de bun.Eu anul acesta am ajuns la concluzia ca daca ai sănătate nu trebuie sa te stresezi prea mult pentru alte lucruri. Sa avem un nou la fel de bun Oana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Așa este, și la mine tot spiritual a fost... Material nici nu mai contează atât de tare dacă există mulțumire...

      Ștergere
  2. Un an frumos... cu bune si foarte bune, lipsit de mari dezamăgiri... ceea ce e important!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ancasicartile.wordpress.com15 decembrie 2017, 15:33

    Un articol minunat! Și eu fac desprinde bilanțuri mentale. Am avut un an bun, chiar daca viața mi-a oferit și momente mai triste. Eu sunt mulțumită de 2017, dar aștept mai mult de la 2018.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc mult! <3 Așa cred că și trebuie, să așteptăm mai mult de la 2018, numai așa progresăm... Mulți pupici, om frumos! <3

      Ștergere


Prin comentarea la această postare sunteți de acord cu stocarea și utilizarea datelor dvs. pe acest site web. Asta înseamnă stocarea adreselor de e-mail, care vor fi folosite doar în cazul în care optați pentru abonarea la newsletter sau la comentarii. De asemenea, sunteți de acord cu termenii și condițiile existente pe site.

Vizitatorii blogului


website hit counter