sâmbătă, noiembrie 11

DE CE SĂ CITIM AUTORI CLASICI?



     În ultimul timp, auzim tot mai des ideea conform căreia scriitorii clasici nu mai sunt de actualitate, sunt extrem de plicitisitori, aduc în prim-plan teme învechite  și nu mai trebuie nici măcar să ne pierdem timpul să îi citim, pentru că avem suficient material în prezent, în literatura contemporană. Prin scriitori clasici nu mă refer la acei autori pe care literatura de specialitate îi cuprinde în curentul clasicist, desfășurat între secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, ci la acei scriitori care au reușit să rămână în istorie datorită valorii operelor lor, ce au devenit parte a culturii din care provin. Nu știu de ce, dar parcă a devenit o adevărată modă evitarea citirii marilor opere ale umanității, de parcă acestea ar fi perimate sau demodate, de parcă ai scădea brusc în ochii celorlalți doar pentru că îi citești. Unii spun ca aceasta se numește evoluție, eu o consider exact contrariul, căci dacă ajungem să ne negăm trecutul, nu știu cum anume am putea crește, cum anume ne-am putea dezvolta calitatea cititului. În cazul literaturii, nu este asemeni tehnologiei care ne înconjoară astăzi, care se învechește de la o zi la alta și nu mai este una foarte bună, ci marii autori au dovedit că pot supraviețui timpului și spațiului, iar valoarea lor a crescur odată cu trecerea timpului. Este adevărat că multe dintre aceste opere ne sunt impuse în școală, fapt care le face puțin neatractive în contextul în care orice este obligatoriu ne întrerupe puțin plăcerea simțită, însă cred cu tărie că putem trece peste acest aspect și să căutăm frumusețea din interiroul acestor mari opere.
      Scriitorii clasici au un stil extraordinar de complex, de bine conturat. Poți descoperi cine a scris un anumit text doar citind câteva rânduri, căci vei descoperi modul său unic de scriere. Ba chiar mulți dintre autorii clasici au inventat propriile cuvinte, iar unii au mers mai departe, creând propriile limbi. Este cazul, spre exemplu, al scriitorului J. R. Tolkien, care a creat nenumărate limbi, care s-au adăugat lumilor inventate de el, fapt care conferă o extrem de mare autenticitate și originalitate operei sale. George Orwell a folosit nouvorba pentru a surprinde cu exactitate atrocitatea unui sistem autoritar. De asemenea, și literatura română are autori care au inventat cuvinte, așa cum este cazul lui Nichita Stănescu, poetul necuvintelor, sau al Ninei Cassian, care a inventat limba spargă, atât de atractivă pentru copii.
       Autorii clasici au darul remarcabil de a surprinde foarte bine spațiul și timpul în care trăiesc, autenticitatea unei lumi care rămâne extrem de actualitate chiar și după ce a trecut o anumită perioadă de la scrierea acesteia. Autorii clasici nu au acțiunea plasată într-un ținut despre care au auzit doar de pe internet sau de la televizor, ci ei scriu despre lumile care le sunt la îndemână, despre ceea ce trăiesc direct, fapt care îi face să fie extrem de bine documentați. Personajele lor sunt tipice pentru acel loc, sunt atât de bine ancorate în acel spațiu încât par extrem de reale. Numele lor redau exact culoarea locală, putem observa rădăcinile unui nume doar citind despre acesta în anumite opere clasice. Personal, am învățat extrem de multe lucruri trecut și am fost părtașă la nenumărate mari evenimente ale istoriei, pe care sunt capabilă să le clases în timp datorită romanelor clasice. Cunosc extrem de multe despre războiul dintre albi si negri din „Pe aripile vântului”, precum și despre contextul care a condus la eliberarea negrilor din sclavie, eveniment care încă poate fi resimțit în tensiunile existente în anumite state americane. De asemenea, dacă ne întoarcem spre literatura autohtonă, am putut afla care au fost evenimentele care au condus la căderea și readucerea la putere a lui Alexandru Lăpușneanu din opera lui Costache Negruzzi, am observat tensiunile existente între clasele sociale în operele lui Rebreanu și am putut descoperi ororile pe care războiul le-a produs prin fina observație a lui Ștefan Gheorghidiu, din romanul lui Camil Petrescu - „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, ca să nu mai vorbesc de ororile produse de comunism pe care le observăm clar în „Moromeții” sau „Cel mai iubit dintre pământeni” scrise de Marin Preda.
      Dincolo de complexitatea scrierilor lor, de stilul minunat, de curgerea naturală a scriiturii lor, de autenticitate, opera unui autor clasic ne determină întotdeauna să ne punem întrebări, să descoperim mesajul ascuns dincolo de cuvântul scris. Aproape întotdeauna, vom surprinde două nivele: unul de suprafață, reprezentat de povestea propriu-zisă, și unul de adâncime, reprezentat de mesajul ascuns, care trebuie descifrat. Știu că mulți ocolesc acest tip de scriere tocmai pentru că nu ni se oferă totul ca pe tavă și trebuie să observăm semnificația de dincolo de cuvânt, dar tocmai din acest motiv ar trebui să citim o operă clasică, pentru că ne ajută să devenim niște cititori mai buni, mai critici, mai obiectivi. Acest fapt ne va ajuta și pe viitor, în descoperirea mesajelor ascunse în operele autorilor contemporani, să vedem dincolo de cuvânt și să vrem mai mult decât o simplă acțiune, care este ok atât timp cât o citim, dar care dispare din memoria noastră imediat ce am închis cartea. Este nevoie uneori și de o carte mai ușurică, dar nu putem rămâne doar acolo, o carte bună este aceea care ne bântuie încă nu ce am determinat de citit, care ne determină să ne punem un milion de întrebări, care ne rămâne în minte și în suflet mult timp după ce am închis ultima pagină și a cărei acțiune se continuă și dincolo de coperțile ei
     În plus, autorii clasici au creat anumite tendințe în literatură, au adus un suflu nou și inovator pentru epoca în care au trăit, au creat curente literare, teme și motive universal valabile. Ce povești de dragoste mai frumoase găsim decât cele aduse în prim-plan de Jane Austen, Emily Bronte, Margaret Mitchell sau Mircea Eliade și Camil Petrescu, dacă ne îndreptăm atenția spre literatura autohtonă?! Putem remarca în literatura contemporană anumite tendințe preluate în mod conștient sau nu din literatura clasicilor, care, chiar dacă are propria frumusețe și aduce un suflu nou, este ancorată acolo, în ceea ce a făcut acel clasic la momentul potrivit, când oamenii l-au considerat atipic. La fel, nu ne-am putea imagina lumea literară făra ținutul lui Oz, Țara Minunilor sau Narnia, ca să nu mai spunem de ținutul elfilor lui Tolkien, reiterat în operele de mai târziu. Nu putem să ne imaginăm lumea fără Dracula, celebrul personaj creat de Bram Stoker, iar exemplele ar putea continua la nesfârșit.
       Cele enunțate mai sus sunt doar câteva motive pentru care ar trebui să treceți peste prejudecăți și să citiți operele autorilor clasici. Vă asigur că nu veți regreta, iar dacă uitați că sunt obligatorii pentru școală, le veți găsi revelatoare pentru cultura voastră generală. Încercați mai mult, dezvoltați-vă lumea de cititori și evoluați într-un mod extraordinar de frumos!

16 comentarii:

  1. Doamne, ce frumos ai scris! Chiar mi-ai făcut poftă de-un clasic. Mereu mă întorc la ei când vreau să-mi primenesc mintea literară.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc mult! 💙 Şi sufletul meu are nevoie din când în când de un clasic!

      Ștergere
  2. Foarte frumos si adevarat articolul, felicitări! Pentru mine clasici sunt a doua iubire, ii citesc cu plăcere oricand. In biblioteca mea cele mai mute carti sunt historical romantice si calisice.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc mult! 💖 Şi eu am 2 corpuri de bibliotecă pline majoritar cu clasici. Citesc şi contempirani, dar am nevoie de clasici pentru sufletul meu.

      Ștergere
  3. Ce frumos ai scris!! Au surprins atât de bine importanta lor și ne impulsionezi sa ii citim mai des. 😍

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte frumos ai scris. Felicitări! Eu îl am pe Nichita pe noptieră. Citesc în fiecare zi câte puțin din el. De altfel, fiecare capitol din ultimul meu roman începe cu un citat de al său.

    RăspundețiȘtergere
  5. Ce articol frumos! Felicitări! Eu nu am mai citit de mult un clasic, dar cred că va urma.

    RăspundețiȘtergere
  6. Acum sa zic pe de-a dreptul, nu.am mai citit un clasic de mai bine de jumatate de an. Rusine sa-mi fie! Nu toti imi plac sau nu pe toti ii inteleg, dar pe unii ii iubesc de-a dreptul. Sunt fel si fel de clasici, imposibil sa nu gasesti unul sau doi care sa.nu.iti placa. Prin natura pregatirii mele am avut de citit clasicii spanioli. Nu stiu daca am vazut natie mai morbida, cu toate acestea unele opere mi-au ramas si acum in suflet,pentru ca m-au atras cumva. Pe Cervantes si Lorca ii recunosc din prima (proza si poezie/teatru). Balzac, Hugo, Dickens, Dostoievski, Tolstoi, Borges. Acum incepem sa descoperim si autori ai altor tari (arabe, asiatice, africane). Ne imbogatim cunostintele fara sa ne dam seama, cutind chiar si ceea ce nu ne place in mod deosebit sau nu intelegem pe deplin. Si clasicii au rolul lor in lumea noastra, pentru cei tineri trebuie doar sa stim cum punem problema, cum sa ii atragem spre ei, cum sa le aratam "fata" nevazuta a clasicilor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta îmi doresc, ca și cei tineri să vadă dincolo de mesajul uneori un pic mai greoi față de ceea ce găsim acum pe piață...

      Ștergere
  7. Felicitări pentru articol, Oana! Ai mare dreptate, trebuie sa citim clasici.E pacat sa ii ocolim.

    RăspundețiȘtergere
  8. Un foarte bun articol, felicitari! In legatura cu lecturile obligatorii, daca nu va place o opera anume a unui autor clasic puteti incerca o alta, scrisa tot de acesta. De exemplu, mie nu mi-a placut "Ion" de Rebreanu, insa mi-a placut foarte mult "Padurea spanzuratilor". Am detestat "Moara cu noroc", dar mi-a placut "Mara", ambele de Slavici. "Patul lui Procust" mi-a placut mai mult decat romanul ce-l are in centru pe Stefan Gheorghidiu. Lista poate continua. Ar fi frumos ca programa sa nu mai dea anumite opere obligatorii, ci mai degraba sa lase elevii sa aleaga dintre operele unui clasic, pe care sa o analizeze si despre care sa discute.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc! <3 Mi-ar plăcea să existe profesorii care să permită alternativa. E greu și cu programa, care nu permite prea multe abateri, cere timp pentru a găsi alternative... Sper să se îmbunătățească și concepția asupra clasicilor din școli!

      Ștergere


Prin comentarea la această postare sunteți de acord cu stocarea și utilizarea datelor dvs. pe acest site web. Asta înseamnă stocarea adreselor de e-mail, care vor fi folosite doar în cazul în care optați pentru abonarea la newsletter sau la comentarii. De asemenea, sunteți de acord cu termenii și condițiile existente pe site.

Vizitatorii blogului


website hit counter