joi, august 17

ȘI VREME E... PENTRU SCHIMBARE


           De-a lungul timpului, am dăruit bucăți din mine oriunde și oricum, fără a ține cont de cel care dorea să se apropie de mine și de sufletul meu. Am avut mereu impresia că, dacă ofer bunătate, voi primi același lucru din partea celor din jur. Nu că voi fi răsplătită pentru că doresc binele tuturor, nu aștept nimic din partea nimănui, ci că se va proceda la fel în ceea ce mă privește, că nu voi primi rău din partea celor în care am crezut, a celor cărora le-am acordat credit, timp și crâmpeie din sufletul meu.
        Abia acum, realizez că așa ceva nu este nimic altceva decât o utopie, un mare vis de-ale mele cum că lumea aceasta cunoaște mai mult nuanțele de bine, de alb, decât pe cele de gri și de negru.  Chiar am crezut că, dacă oferi iubire, tot aceea vei primi înapoi. Da, numiți-mă naivă dacă doriți, dar mult timp am fost convinsă de acest lucru. Am avut încredere oarbă în oameni, în fiecare persoană care mi-a ieșit în cale, indiferent de pătura socială din care aceasta provenea, de trecutul ei, de ceea ce îmi spuneau alții despre acel cineva... Am acordat încrederea mea și speranța că totul va fi spre mai bine, că am alături de mine oameni minunați, care, chiar dacă nu au nimic de oferit, nici nu îmi vor face rău.
        Înțeleg acum, și cred că nu e prea târziu, că, în această lume, cei mai mulți nu fac altceva decât să îți caute punctele slabe, să te observe în tăcere pentru a fi acolo atunci când ai nevoie, nu pentru a te ajuta sau a îți oferi un sprijin moral, ci pentru a fi chiar ei aceia care îți fac vânt, care te aruncă de la înălțime până în abisul negrei disperări. Cei mai mulți se vor bucura atunci când vor vedea că îți e rău, că nu pari să găsești soluțiile potrivite. Majoritatea oamenilor vor fi cei care vor provoca suferința ta, de cele mai multe ori, în mod gratuit, așa, doar pentru că pot, doar poate pentru că, în ochii lor, apari a fi fericit, iar a fi fericit în fața lumii este, de multe ori, un delict suficient de mare pentru ca aceasta să dorească să te pună la pământ.  
      Am observat cum lumea folosește tot ceea ce oferi, absoarbe ca un burete fiecare speranță a ta, fiecare dorință, fiecare lucru pe care îl oferi pentru a îl folosi mai apoi împotriva ta, la momentul oportun, când crezi că mai rău nu poate fi. Am văzut cum oameni în care am avut încredere mi-au luat locul în învățământ, cum oameni pe care i-am chemat să lucreze alături de mine m-au lovit pe la spate, doar pentru că nu doreau o colaborare, ci să ia cu de-a sila întreaga mea muncă, pentru a își atribui un succes la care ajunsesem. Am observat cum oameni pe care i-am iubit s-au folosit de timpul meu, de talentul meu la scris doar pentru a lua meritele la final, doar pentru a spune: „Da, sunt sus, nu mai am nevoie de tine.” Am văzut cum oameni mai puțin pregătiți profesional decât mine au ajuns undeva mai sus, doar pentru că au lovit acolo unde știau că doare cel mai tare. Într-un cuvânt, am văzut omul în forma lui cea mai urâtă, cea mai neagră...
        Nu îmi pare rău pentru naivitatea mea, știu că în adâncul sufletului meu eu sunt ok cu mine. Atunci când pun seara capul pe pernă sunt împăcată cu mine însămi, știu că nu am făcut nimănui rău. Chiar și atunci când aveam ocazia, am preferat să nu o fac, pentru că știu, că, la un moment dat, roata se va întoarce. Știu că trebuie să existe o compensație undeva, cândva, pentru toată suferința.
       Am învățat să nu mai mă ofer pe tavă chiar oricui, la orice oră, în orice moment... Sunt lucruri pe care acum le păstrez doar pentru mine și le împărtășesc, uneori, cu cei dragi, cu cei care au dovedit că sunt alături de mine sufletește. Nu sunt mulți, poate că pot fi numărați pe degetele de la o mână, dar știu sigur că sunt de calitate. Nu mai mă încred în vorbe, în iubiri declarative, ci vreau fapte, muuulte fapte, care să îmi arate că încrederea mea, timpul meu merită să fie acordate.
       Știu acum că valoarea oamenilor se demonstrează în timp, că mulți sunt cei care vor să mă tragă în jos, care îmi consumă energia, care îmi arată că nu pot, că sunt inferioară lor, că nu voi reuși... Știți ce? Nu mai îmi pasă. Eu știu cine sunt și ce anume mă definește. Știu ce pot face, care îmi sunt calitățile și puterile și nu mai dau doi bani pe astfel de oameni... Nu vreau și nici nu cred că trebuie să demonstrez nimănui nimic. Sunt bine eu cu mine, cu sufletul meu, cu visurile mele...

Vă mulțumesc vouă, tuturor celor care mi-ați arătat că în această viață trebuie să lupți pentru ceea ce îți dorești, vouă, celor care m-ați făcut să mă simt insignifiantă! Datorită vouă, sunt unde sunt astăzi. Am învățat lecția, vă mulțumesc!

6 comentarii:

  1. Oana, din pacate fiecare are alaturi un inger bun, dar si pe cineva cu cornite. Daca am pune de fiecare data sare pe rana poate ca ne-am invata propria lectie, insa noi credem cu ardoare ca de maine...va fi altceva. Vor fi suficiente ocazii cand ne va fi greu sa nu intindem o mana de ajutor sau cand vom sufla in iaurt, dar aceste aspecte ne reprezinta, fara ele nu am fi noi.
    Sper sa depasesti momentele nefaste si sa intelegi ca naiv sau nu, tot o viata o traim. De noi depinde cat de adanc dorim sa ne implicam.

    RăspundețiȘtergere
  2. Trece totul, doar că îmi trece mai repede când o fac scriind... Te pupic <3

    RăspundețiȘtergere
  3. sis nu te lasa doar tu imi mai inseninezi zilele pe de o parte pe cealalta am cel mai important lucru in viata si anume islamul si da poate de multe ori nu iti dau like fiindca sunt pe fuga dar tu pentru mine esti speciala si ai un loc fara chirie in sufletul meu . nu te cunosc personal dar din ce postezi eu cred ca esti o persoana minunata si cui nu-i place ,sa se uite in alta parte .

    RăspundețiȘtergere
  4. Fiecare om care patrunde in viata noastra are un scop precis, acela de a ne ajuta sa invatam o lectie, sa evoluam.

    RăspundețiȘtergere
  5. Sunt de acord cu Eva. Toti oamenii intra in viata noastra cu o lectie.

    RăspundețiȘtergere


Prin comentarea la această postare sunteți de acord cu stocarea și utilizarea datelor dvs. pe acest site web. Asta înseamnă stocarea adreselor de e-mail, care vor fi folosite doar în cazul în care optați pentru abonarea la newsletter sau la comentarii. De asemenea, sunteți de acord cu termenii și condițiile existente pe site.

Vizitatorii blogului


website hit counter